myosotis

4 noiembrie 2008

Posted by: madi on: octombrie 28, 2008

Pentru că alegerile parlamentare din România nu îmi stârnesc nici măcar minimul interes, mă îndrept cu destulă curiozitate către ceea ce se va întâmpla pe data de 4 noiembrie în SUA, si anume alegerile prezidențiale. Mă întreb dacă și americanii, asemeni nemților și francezilor, îl vor prefera pe Obama în locul lui McCain.

Am senzația că i se face mare lobby democratului; dupa ce am ascultat peste tot comentarii răutacioase la adresa lui Hillary, acum este rândul republicanului să primească porția de malițiozitate din partea susținătorilor afro-americanului și nu numai.

Unele ziare fac ceea ce se practică dintotdeauna: publică pe prima pagină cum că Obama este noul președinte. Acest fenomen de anticipare vine din dorința de a fi primii care anunță mult așteptatul nume. Nu știu dacă acest lucru aduce sau nu un beneficiu candidatului în cauză; sunt mari șansele ca acesta să fie o tactică interesantă, care ar putea duce chiar la răsturnări de situație.

Dacă la noi orice este posibil, de ce să nu credem că si acolo unde mizele sunt incomparabil mai mari se poate ajunge la o manipulare în masă, la câștigători falși și, de ce nu, în cele din urmă, la un președinte de culoare.

Diferențe

Posted by: madi on: octombrie 24, 2008

Nu m-a mirat să aflu că filmele românești se scot încet, încet, din grila cinematografelor de la noi.

Motivul este simplu; nu se prea găsesc spectatorii interesați de tipul acesta de filme. Și zic ‘tipul’ pentru că, din ceea ce am constatat referitor la producțiile noi românești, subiectele se aseamănă izbitor între ele. Îmi este greu să mai cred că regizorii se copiază, îi suspectez de creearea unui front cumun pentru o cauză (=temă) stupidă.

Normal că cel mai premiat și cunoscut (de către tineri) film românesc a fost vizionat suficient cât să reziste mai mult de două săptamâni in sălile de cinema.

Rgizorii aduc nume mari in distribuție și totuși, filmele nu au succes?? Da, pentru că tinerii nu îi (re)cunosc, deci nu țin în mod special să îi vadă, iar mulți dintre cei care îi cunosc preferă oricând atmosfera si acțiunea pe care mai toate filmele americane o oferă, în locul a ceva din trecut, ponosit, o jignire adusă nouă care în cele din urmă, din păcate sau nu, suntem români.

‘Boogie’ este ridicat la rang înalt și se vrea a fi catalogat drept filmul anului; ce ne facem cu ‘Restul e tăcere’, minunata excepție, cu încasări fabuloase, care ‘a prins’ până și la noi?

Etichete , ,

tu cu tine

Posted by: madi on: octombrie 20, 2008

Ce fascinante sunt persoanele acelea egocentrice,  usor retrase si dedicate din jurul tau.

Se mai intampla intr-o zi sa nu ai chef de nimic, sa preferi sa faci parte din decor, sa privesti si atat. Si chiar atunci, cand mai uiti de propria-ti fiinta (copilaria era plina de momente de visare cu ochii ‘larg deschisi’), sa ti se opreasca toate simturile asupra cuiva; este persoana care la prima vedere nu iti spune nimic , pe care o remarci intr-o zi oarecare, total inopinat si careia ii pui foarte repede o eticheta scurta, pripita.

Ziua se schimba pentru ca realizezi cate calitati are cineva atat de aproape de tine, care nu iti va impartasi din experientele sale si care va ramane un mister. Ajungi sa iti doresti mai multe de la tine, sa scapi macar de dilemele tale atat de neimportante, caduci, vetuste; ce mai, vrei dintr-o data sa te autodepasesti, sa te redefinesti in tot ce ai mai pur si mai autentic.

Dar se face seara, ajungi acasa si te bucuri ca te reintorci la lumea ta simpla, lipsita de mister (cel putin pentru tine), oaza care te face unic si totusi atat de comun si fericit .. pe maine:)

Etichete ,

Rain Man

Posted by: madi on: octombrie 10, 2008

Minunat film, impecabil rolul lui Dustin Hoffman de frate autist. Pana si cel mai dornic de inavutire tanar reuseste sa puna mai presus de bani stransa legatura in care ajunge sa se afle cu ‘noul’ sau frate, descoperit dupa mai bine de 20 de ani.

Naturaletea se resimte in toate de-a lungul peliculei:-Nu te fortezi sa il crezi pe Cruise ca intr-adevar ajunge sa tina la specialul sau frate, acesta din urma avand o influenta uluitoare asupra sa;

-Hoffman, geniul (cu handicap, insa) nu iti trezeste nicio secunda mila; este adorabil si scoate la iveala multe calitati ale autistilor.

Multe filme cu acesta tema, putine interpretari atat de simple; desavarsit rolul. Pe deplin meritate cele 4 Oscaruri si nu numai.

Etichete , ,

Maia

Posted by: madi on: octombrie 9, 2008

Se redeschid teatrele si incet-incet  trebuie iarasi sa cauti bilete cu destul timp inainte ca piesa sa fie pusa in scena.

Am impresia ca vor fi mai putine premiere ca in alti ani, si cu toate acestea lumea se inghesuie sa revada iar si iar, sub aceeasi distributie sau nu, aceleasi piese.

E tarziu sa mai caut vreun bilet pentru saptamana aceasta. Totusi, ma bucur ca o voi revedea, peste cateva zile bune insa, pe Maia Morgenstern in “Jocul regilor” la Teatrul Evreiesc de Stat.

Recomand/astept sa vad:

  • Sase personaje in cautarea unui autor;
  • Take, Ianke si Cadîr;
  • Moartea unui comis voiajor;
  • Oblomov;
  • Noiembrie;
  • Cafeneaua;
  • Burghezul gentilom;
  • Scaunele.

3 sa plece!!!

Posted by: madi on: septembrie 19, 2008

In seara asta, mai mult ca oricand parca, ma macina ceva ce s-a intamplat de curand: studenta la Medicina fiind si avand in grupa 10 persoane, s-a hotarat de sus ca nr de studenti/grupa de anul acesta sa fie fatidicul 7.

Zis si facut: sefii de serie s-au apucat sa primesca propuneri de grupe, sa mute persoane ramase pe dinafara pe unde se mai putea, in fine, sa rearanjeze intreaga serie.

Grupa mea avea nevoie de 3 nume neaparat . Existau mai multe varinate obiective si morale intru totul:

  • tragere la sorti;
  • sa plece cei cu mediile cele mai mici;
  • … promit sa mai caut (acum cand nu mai conteaza chiar deloc…);                                                          dar intr-un fel sau altul (nu vreau sa mai comentez de ce nu s-a ales vreuna din cele 2 de mai sus) s-a hotarat ca fiecare sa propuna 3 persoane pe care nu si le mai doresc in grupa.

Acum cand vocea sefului de serie care imi spune sa ma grabesc sa scriu intr-un mesaj cele 3 nume nu imi mai suna in minte atat de infricosator, ma intreb de ce am dat mesajul..

Nu gasesc raspuns, imi pare tare rau si nu stiu de ce a trebuit sa fac asta… nu suntem nici la ruleta ruseasca, nici la lantul slabiciunilor, suntem la o facultate unde cam oricine isi doreste poate avea loc sa invete, sa se integreze si sa isi faca prieteni.

Priviri nemultumite, colegi suparati, dusmanii printre cei ramasi, cu asta ne-am ales.

Macabru.

As sterge numele mult mai repede decat le-am scris, asta e sigur.

Jason Mraz

Posted by: madi on: septembrie 18, 2008

Imi place mie si sper ca si voua :-)

Etichete ,

Meryl

Posted by: madi on: septembrie 17, 2008

Fiind miercuri, mi-am propus sa nu pierd si de data asta ocazia sa merg la film; asa ca m-am hotarat sa vad ‘Mamma Mia!’ pentru simplul motiv ca joaca Meryl Streep si ca macar o mai admir putin, daca filmul in sine se va dovedi a fi siropos.

Daca nota pe care o are pe IMDB e destul de buna si te indeamna sa mergi sa il vezi, pot sa spun ca nu am am fost foarte incantata; pe jumatate musical, te ameninta la cateva minute cu cate o prestatie a fiecarui personaj in parte. Momentele alese pentru aceste intrari nefiind din cele mai inspirate,  ajungi sa le intuiesti si nu iti ramane decat sa astepti sa se termine cat mai repede.

Finalul a venit in forta; Pierce Brosnan si a sa voce (not) au incheiat apocaliptic parca seria de exagerari (zic eu), dar si de interpretari de rol nu atat de multumitoare.

Meryl Streep a salvat filmul, l-a prins in valul sau atat de original si de pretios. Secventele cu ea erau spontane, iar nimic din ce rostea, canta sau dansa nu ma deranja, ba din contra, imi confirmau talentaul sau nemarginit, lasat cel mai bine sa se exprime tocmai in astfel de situatii usor jenante.

In dreptul Directorului executiv se afla numele lui Tom Hanks (who would have thought).

P.S. O doamna de langa a plans atat de mult la acest film…:)

Etichete ,

‘Umbra’

Posted by: madi on: septembrie 14, 2008

Vacanta nu e nici pe departe momentul pentru a deschide carti, pentru a rasfoi, pentru a te concentra.

Dupa atata sesiune simteam o aversiune si fata de textura unei foi, tindeam sa ma concentrez prea mult chiar si cand venea vorba de un banal articol..asa ca pur si simplu renuntam. Dupa ce asteptam tot anul clipele acestea libere in care sa reusesc sa ma indentific cu vreun personaj, venea respingerea.

Vacanta e pe sfarsite, si spre marea mea satisfactie, cartea citita in tren, terminata o data cu oprirea acestuia mi-a adus cu atata usurinta placerea de a citi. ‘Umbra’ lui Ismail Kadare venit cand trebuia, tanarul cineast a venit cu subiectul ideal, m-a umplut sufleteste si ii multumesc.

Nu imi pare rau ca nu am gasit in ziua aceea nimic de Pamuk; atemporalul Kadare a readus pesemne magia care lipsea.

Grisa

Posted by: madi on: iulie 23, 2008

Cine este Grisa Gherghei?

Am aflat astazi; sa zicem ca un ‘boem’…este un poet trecut de 70 de ani, avand drept oras natal Galatiul.

Strangand cuvinte pentru a le orandui intr-un nou volum, intitulat ‘Maxime cu zecimale’, s-a pus si problema unei lansari de carte. Nu au existat fonduri pentru a avea loc evenimentul; asadar,  a venit de undeva o propunere de sponsorizare care nu s-a mai concretizat.

In fine, ‘Maxime si zecimale’ va avea parte in cele din urma de o lansare, zilele acestea.

Tata a primit si cartea in cauza, voi incheia prin cateva citate alese la pura intamplare; veti trage singuri concluziile.

‘Mielul e atat de frumos si atat de gustos si cojocelul lui tine atat de cald, mai caciula.’

‘Auzi privighetaoarea? Si ea se mananca pe gusturi subtiri.’

‘Tocmai omul de rand nu sta la coada.’

‘Intre DA si NU e bine sa construiesti fantani arteziene.’

Etichete , , ,

a